De la Istanbul la Patras
de Cosmin Jitariuc

Istanbulul a însemnat o piatră de încercare pentru echipajul Circumeuropa. Concertul muzicianului Petre Ionuțescu, transmis live de pe puntea ambarcațiunii în timp ce ”Gaia” traversa Bosforul a fost un moment de concentrare, încordare, dar și de magie. De aici drumul pe apă a continuat spre Elefsina, în Grecia, tot capitală europeană a culturii 2023, la fel ca Timișoara.

Până la Elefsina „Gaia” urma să mai străbată Marea Marmara și strâmtoarea Dardanele, iar apoi să treacă în apele Greciei.

„Am fost cu toții mândri de evenimentul de pe Bosfor, dar apoi a fost nevoie să ne concentrăm și pe celelalte aspecte ale expediției noastre, mă refer la navigație, analiza apelor și bineînțeles, descoperirea locurilor prin care am trecut.” Cristian Ilea, coordonator Circumeuropa

Insula Lesbos a fost locul în care echipajul a petrecut mai multe zile. Aflată în apropiere de coasta Turciei, este a treia insulă ca mărime din Grecia. Chiar dacă are o istorie fascinantă Lesbos nu este foarte afectată de turismul de masă. Orașul Mitilini este capitala insulei și aici se concentrează cea mai mare parte din populație.

„ Probabil cel mai fascinant loc pentru mine de pe Lesbos se află lângă localitatea Sigri. Este vorba despre „pădurea împietrită” care e de fapt un muzeu în aer liber care cuprinde câteva sute de trunchiuri de arbori pietrificați. Este fascinant!” Oana Gavriliuc, cercetător

Următorul obiectiv pe care echipa Circumeuropa și-a dorit să-l atingă a fost insula Kyra Panagia, care face parte din Arhipelagul Sporadelor de Nord. Insulă care face parte dintr-o rezervație naturală, și este aproape pustie.

Încă din vremurile bizantine creșterea caprelor este binecunoscută pe insula Kyra Panagia. Șiîn prezent locul este populat de turme de capre aproape sălbăticite și mai există fermieri și crescătorii de animale care trăiesc pe aceasta insulă, chiar dacă în număr foarte mic.

În partea de est a insulei se găsește o mănăstire construită în jurul anului 1100 și restaurată de curând. Lăcașul de cult mai păstrează forma unei fortărețe din vremurile în care pirații prădau zona. Mai pot fi admirate vechile prese de ulei și moara de grâne devenite acum obiecte de expoziție. Mănăstirea este locuită în prezent de doi monahi.

„Noi am întâlnit doar unul, care a avut răbdare să ne arate locul și să ne povestească din tainele mănăstirii. Mă bucur că am ajuns până acolo,” Cosmin Jitariuc, jurnalist

„Am mai fi stat pe insula asta, dar trebuia să ne gândim la următoarea destinație, la condițiile meteo și la cât timp ne va lua să ajungem. Așa că am hotărât să plecăm mai departe”, Valentin Bogdan, geolog, speolog și skipper

Mai departe pentru Circumeuropa însemna Elefsina, oraș Capitală Culturală Europeană 2023, la fel ca Timișoara. Elefsina este un oraș mic cu 25 000 de locuitori situat la 20 de km vest de Atena și este departe de ceea ce turiștii care vizitează Grecia s-ar aștepta să găsească. Este un oraș fost industrial plin de ruine ale vechilor fabrici în care există multe clădiri gri. Este o altfel de Grecie.

Elefsina a reușit să obțină titlul de capitală culturală tocmai prin valorificarea patrimoniului industrial. A adus cultura în locurile în care nu se mai întâmpla nimic.

„Am reușit să intrăm, nu fără mici dificultăți într-un mic port pescăresc din Elefsina. Priveliștea era mai puțin pitorească decât cele cu care ne-am obișnuit. Nu departe de noi era un cimitir de epave iar ceva mai încolo portul militar”. Valentin Bogdan, geolog, speolog și skipper

În cadrul proiectului Circumeuropa, dansul bănățean a ajuns la Elefsina. Ansamblul „Timișul” al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara a performat în Piața Canteen din orășelul grecesc. Lor li s-au alăturat spectatorii care s-au prins în horă precum și un grup de români din diasporă îmbrăcați în costume populare.

Echipa Circumeuropa a adus cu ea în expediție aplicația Spotlight Heritage of Timisoara pe echipamente de VR cu acces liber pentru public. Proiectul i-a purtat pe doritori într-un spațiu virtual al orașului de pe Bega și a fost creat de o echipă a Universității Politehnica din Timișoara și a Muzeului de Istorie a Banatului.

„ Ne-am bucurat enorm că am reușit să unim pe apă aceste două capitale culturale europene din 2023, Timișoara, România și Elefsina, Grecia”. Cristian Ilea, inițiatorul Circumeuropa.

Ultimul punct al primei părți a expediției SEA 2023 avea să ducă echipajul spre Patras, capitala regiunii Greciei de vest. Aici urma o nouă întâlnire cu Ansamblul Timișul și un nou spectacol.

Echipei de pe Gaia i s-a alăturat un oaspete: Roxana Morun, jurnalist și moderatorul celor două evenimente ale Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, cel de la Elefsina și cel din Patras.

„Am urcat cu oarecare emoție la bordul velierului. Nu eram foarte sigură cum e viața pe o astfel de barcă și dacă o să mă descurc. Și răul de mare era o necunoscută pentru mine.” Roxana Morun, jurnalist.

Dar pentru ca să ajungă în Patras Gaia trebuia să străbată una din cele mai spectaculoase strâmtori artificiale, canalul Corint.

„M-am documentat despre ce înseamnă această traversare. Canalul este foarte îngust și necesită o concentrare mare pentru persoana aflată la timonă. De asemenea trebuie respectate mai multe reguli impuse de autorități, pentru navigația pe canal”, Valentin Bogdan, geolog, speolog și skipper.

Canalul Corint este un canal artificial care leagă două mări, mai exact Golful Corint din Marea Ionică de Golful Saronic din Marea Egee. Canalul are 6,3 km lungime, aproximativ 21 de metri lățime și a fost construit între anii 1881 și 1883.

„Traversarea este foarte spectaculoasă. Canalul este foarte îngust iar pereții de stâncă mărginesc ambele părți. Ai uneori senzația că barca ta nu va putea trece.” Cosmin Jitariuc, jurnalist.

Legănată de valurile Mării Egee, Gaia a ajuns la lăsarea serii în Patras. Ziua următoare, 15 iulie, urma să se desfășoare ultimul eveniment cultural din cadrul expediției. Emoțiile călătoriei de până acum dar și oboseala și-au spus cuvântul în rândul echipajului.

Ansamblul Timișul a început evenimentul de la Patras cu o paradă a dansului popular pe străzile și plajele orașului. Mai apoi cântecul tradițional bănățean și dansul specific zonei i-au încântat pe spectatori și au pus în valoare bogăția culturală a Timișoarei și a regiunii Banatului.

„Despărțirea de echipajul de pe Gaia a fost clar emoționantă. Am înțeles că viața pe un velier nu e neapărat una ușoară sau confortabilă dar cu siguranță fascinantă”, Roxana Morun, jurnalist.

Din Patras, Gaia a pornit spre insulele Ionice, în Lefkada, locul în care urma să se decidă felul și momentul în care va continua expediția Circumeuropa.

„Au fost două luni extraordinare. Am trecut prin foarte multe încercări și experiențe inedite. Niciuna din zile nu a fost la fel cu cealaltă. Am fost primii care după aproape 70 de ani am trecut frontiera pe apă dintre România și Serbia și tot primii români care am trecut ecluzele din țara vecină. Am descoperit Bega sălbatică, am traversat Dunărea, Marea Neagră până în Marea Egee. Am transmis în direct, în Timișoara, în timp ce traversam Bosforul un concert de trompetă chiar de pe puntea velierului Gaia. Am văzut insule pustii și am cunoscut oameni extraordinari. Proiectul Circumeuropa merge mai departe!” Cristian Ilea, inițiatorul Circumeuropa.

Pentru Circumeuropa s-a încheiat o etapă importantă, marcată de premiere pe zona de navigație, momente artistice unice și povești care urmează să fie spuse. Dar aventura va continua anul 2024!